Gedicht
Domnica Drumea
Snow
my life is an endless field of snow.in front of the window, I tell you that snow wipes away everything,
every trace.
I broke the mirror that reflected me whole,
I can’t stand myself.
don’t ask me why my left hand hits objects,
I can’t stand myself.
my life is an endless field of snow.
making love like you’re shut inside an iron maiden.
laughing to the point of exhaustion.
replace a severed head with another
and your arms encircle me violently and place me among objects.
the sun like an incision on the winter sky.
forcing the limits of control, knowing the exact dosage,
all you need to do is not fall asleep.
I am an endless field of dirty snow.
I wipe away everything.
every trace.
Zăpadă
Zăpadă
viaţa mea e un câmp nesfârşit de zăpadă.în faţa ferestrei, îţi spun că zăpada şterge totul,
toate urmele.
am spart oglinda care mă arăta întreagă,
nu mă suport.
nu mă întreba de ce mâna stângă izbeşte obiecte,
nu mă suport.
viaţa mea e un câmp nesfârşit de zăpadă.
să faci dragoste ca şi cum ai fi închis într-o fecioară de fier.
să râzi până la epuizare.
înlocuieşte un cap retezat cu altul
şi braţele tale mă cuprind violent şi mă aşază printre obiecte.
soarele ca o incizie pe cerul de iarnă.
să forţezi limitele controlului, să ştii doza exactă,
tot ce trebuie să faci e să nu adormi.
sunt un câmp nesfârşit de zăpadă murdară.
şterg totul.
toate urmele.
© 2014, Domnica Drumea
From: Vocea / The Voice
Publisher: Charmides, Bistrița
From: Vocea / The Voice
Publisher: Charmides, Bistrița
Gedichten
Gedichten van Domnica Drumea
Close
Zăpadă
viaţa mea e un câmp nesfârşit de zăpadă.în faţa ferestrei, îţi spun că zăpada şterge totul,
toate urmele.
am spart oglinda care mă arăta întreagă,
nu mă suport.
nu mă întreba de ce mâna stângă izbeşte obiecte,
nu mă suport.
viaţa mea e un câmp nesfârşit de zăpadă.
să faci dragoste ca şi cum ai fi închis într-o fecioară de fier.
să râzi până la epuizare.
înlocuieşte un cap retezat cu altul
şi braţele tale mă cuprind violent şi mă aşază printre obiecte.
soarele ca o incizie pe cerul de iarnă.
să forţezi limitele controlului, să ştii doza exactă,
tot ce trebuie să faci e să nu adormi.
sunt un câmp nesfârşit de zăpadă murdară.
şterg totul.
toate urmele.
From: Vocea / The Voice
Snow
my life is an endless field of snow.in front of the window, I tell you that snow wipes away everything,
every trace.
I broke the mirror that reflected me whole,
I can’t stand myself.
don’t ask me why my left hand hits objects,
I can’t stand myself.
my life is an endless field of snow.
making love like you’re shut inside an iron maiden.
laughing to the point of exhaustion.
replace a severed head with another
and your arms encircle me violently and place me among objects.
the sun like an incision on the winter sky.
forcing the limits of control, knowing the exact dosage,
all you need to do is not fall asleep.
I am an endless field of dirty snow.
I wipe away everything.
every trace.
Sponsors
Partners
LantarenVenster – Verhalenhuis Belvédère